Poate că ar fi fost bine ca reprezentații străzii care l-au vizitat pe președintele Iohannis să se fi pus de acord și să-l responsabilizeze cu o listă în clar cu măcar 3 revendicari urgente, nenegociabile: asanarea mass-mediei – un CNA funcțional (protejat de presiunea politică) și o lege a presei fără ambiguități (odată cu urgentarea cazurilor de infracționalitate din acest teritoriu… șantaje și alte nenorociri); eliminarea din viața publică a politicienilor și a persoanelor cu funcții publice care au condamnari ; respectarea rezultatului referendumului din 2009 – parlament unicameral cu un numar redus de membri.
Bun… ar mai fi una, așa de amorul onorabilității istorice. Dosarul Mineriadei să ia fără stații intermediare drumul justiției – plus redeschiderea dosarului Revoluției (nu din alt motiov decît că faptele sînt neprescriptibile – vorbim totuși de infracțiuni contra umanității).
Atît. Ca să nu se încurce în ele.
Altfel, mă tem încheindu-și sarcina de a fi numit un nou premier, n-o să mai avem onoarea.